Criptomonedele sunt bani digitali care funcționează fără bănci și fără stat. Sunt creați, transferați și stocați în rețele online, numite „blockchain”, iar controlul nu-l are nimeni în mod absolut – nici Banca Națională, nici guvernul, nici vreo instituție mondială.
Ca să înțelegi mai simplu, gândește-te la banii tradiționali: un leu emis de BNR e garantat, dar e și controlat – se poate tipări, îngheța, devaloriza. În schimb, un Bitcoin are o emisie fixă, e public și transparent, dar nu vine cu plasă de siguranță. E ca și cum ai avea un seif în buzunarul telefonului. Tu ești banca.
Și da, ce sunt criptomonedele, până la urmă? O nouă formă de a deține și transfera valoare. Pentru unii – un experiment tehnologic. Pentru alții – viitorul economiei globale.
Am avut prieteni care mi-au zis, râzând: „Ok, m-ai convins că sunt ceva serios, dar cum naiba funcționează criptomonedele astea? E magie neagră?” Nu, e matematică pură – doar că bine ambalată.
La bază, totul pornește de la blockchain – o tehnologie care ține evidența tranzacțiilor într-un mod public și imposibil de modificat. Imaginează-ți un registru, ca o agendă, în care fiecare pagină e un „bloc” cu informații. Fiecare bloc se leagă de cel anterior, formând un „lanț de blocuri” (block-chain). Iar ce e scris acolo… rămâne scris pentru totdeauna.
Practic, când faci o plată cu criptovaluta, nu trimiți fizic bani, ci semnezi o tranzacție care este verificată de mii de calculatoare din rețea. Dacă toate sunt de acord că e corectă, o adaugă în blockchain. Simplu, dar ingenios.
Mulți întreabă: „Unde țin banii, dacă nu există bancă?” Răspunsul: într-un portofel digital (crypto wallet), care poate fi o aplicație, un stick USB sau chiar o foaie de hârtie. Cheia e… cheia. Adică o cheie privată – un șir lung de caractere care dovedește că tu ești proprietarul banilor.
Ți-ai pierdut cheia? Ai pierdut tot. Nu există „recuperare cont”. Asta e partea de „responsabilitate personală” despre care vorbeam mai sus. Eu, personal, am învățat-o pe pielea mea: într-un moment de neatenție, mi-am șters un portofel cu câțiva ADA (Cardano). Nu mulți, dar suficienți cât să nu dorm bine o noapte.
Și acum vine partea interesantă: ce sunt de fapt criptomonedele? Nu sunt doar niște coduri pe un server undeva. Sunt unități de valoare care circulă într-o rețea descentralizată – adică nu există un centru de comandă. Oricine poate deveni parte din rețea, dacă rulează un nod (un program care validează tranzacțiile). Și asta face sistemul mult mai greu de cenzurat sau de atacat.
Într-o rețea tradițională – ca banca – dacă serverul cade, sistemul pică. Într-o rețea blockchain, chiar dacă 100 de noduri dispar, mai rămân 10.000 active. Asta înseamnă reziliență. Un vis pentru inginerii IT. Un coșmar pentru regimurile autoritare.
În fiecare lună, primesc cel puțin un e-mail de la cineva care vrea să „scoată niște bani din criptomonede fără ANAF” sau mă întreabă „dacă e ok să bage toți banii în Bitcoin, că sigur explodează din nou”. Așa că simt nevoia să lămurim un aspect esențial: ce sunt de fapt criptomonedele nu are nicio legătură cu miturile care circulă în jurul lor.
Am auzit des: „Criptomonedele sunt create din aer, sunt fake!” Total greșit. Ce sunt de fapt criptomonedele? Sunt unități digitale de valoare care se bazează pe calcule criptografice complexe, nu pe o decizie politică de a „tipări” mai mulți bani.
Diferența esențială? Când statul are nevoie de bani, poate tipări lei. Când vrei mai mult Bitcoin… trebuie să-l minezi sau să-l cumperi. Nu vine nimeni să „creeze” BTC peste noapte. Protocolul însuși limitează oferta.
Dacă cineva îți promite profituri sigure din crypto, fugeți! Nici Bitcoin, nici Ethereum, nici alt token nu îți garantează că vei face bani. Volatilitatea e reală și bruscă. Eu am cumpărat Solana la 180$, apoi am văzut-o la 20$. Cine ți-a zis că e „pariu sigur” fie n-a trăit niciun bear market, fie are propriul interes.
Criptomonedele pot fi o oportunitate, dar niciodată o certitudine. Dacă le tratezi ca pe un joc de noroc mascat în investiție, s-ar putea să înveți lecția pe calea grea.
Asta e o confuzie des întâlnită. Mulți cred că dacă folosești crypto, „dispari din sistem”. Fals. Tehnologia blockchain e publică – orice tranzacție poate fi urmărită. Da, e pseudonimă (nu apare numele tău), dar portofelul poate fi legat de identitatea ta prin KYC, IP, comportament de tranzacționare sau pur și simplu pentru că ai postat un wallet pe rețele sociale.
De exemplu, am testat acum 2 ani un portofel nou pe o platformă de tip DEX și am făcut o greșeală: am transferat acolo o sumă mică de pe un wallet personal conectat la un exchange cu KYC. Ghici ce? Chainalysis știe deja că acel portofel „anonim” îmi aparține.
Așadar, criptomonedele nu sunt invizibile. Sunt doar… altfel de vizibile.
Când vorbim despre ce sunt criptomonedele în România, răspunsul vine cu nuanțe locale foarte importante. În ultimii ani, interesul a crescut simțitor — dincolo de hype‑ul global, mulți români s‑au orientat către BTC, ETH sau tokenuri autohtone, iar adopția locală e în plină dezvoltare.
Adopția se vede în cifre: tot mai multe exchange‑uri locale, ATM‑uri crypto în marile orașe și utilizatori care plătesc facturi sau importă cu criptomonede. În plus, educația financiară deja include crypto în orașele mari. Întrebați orice tânăr din Cluj sau București și veți afla cel puțin trei persoane care „au un prieten care deține crypto”.
Şi statul se mișcă. ANAF solicită declararea veniturilor din crypto în Declarația Unică, colaborând direct cu exchange‑urile pentru a monitoriza tranzacțiile. În paralel, ASF va trebui să autorizeze orice furnizor de servicii cripto, inclusiv operatorii de ATM-uri – cu avize tehnice, monitorizare în timp real și identificarea utilizatorilor. Astfel, ce sunt criptomonedele în România capătă și componenta de responsabilitate – conformitate fiscală, audit și transparență.
Pe plan local, cel mai mediatizat proiect este Elrond, redenumit MultiversX. Lansat de o echipă din Sibiu în 2017, echipa condusă de frații Mincu a creat un blockchain scalabil bazat pe Adaptive State Sharding și Secure Proof‑of‑Stake. În 2023, firma din spate a reușit venituri de peste 337 milioane lei și profit reinvestit în ecosistem. Deși EGLD a scăzut sub 20 USD la începutul lui 2025, interesul rămâne: staking, Web3, aplicații descentralizate – toate se construiesc aici, în țară.
Astfel, dacă te întrebi ce sunt criptomonedele în România, nu le privi doar ca instrumente speculative: ele sunt parte dintr-un ecosistem local în expansiune, reglementat și tot mai profesionist.
Istoria începe cu o persoană (ori grup) misterioasă, cunoscută sub pseudonimul Satoshi Nakamoto. În 2008, în plină criză financiară, Nakamoto publică whitepaper‑ul original Bitcoin – un document revoluționar care propunea un sistem monetar peer‑to‑peer, fără intermediari.
Motivația era clară: cea mai mare criză economică din ultimele decenii, sistemul bancar global aproape colapsase, cerând reformă de sistem. Bitcoin, prin design, elimina nevoia de încredere în bancă, politici monetare discreționare sau manipulări.
În cuvintele lui Andreas Antonopoulos, unul dintre cei mai respectați autori de crypto:
„Bitcoin este bani programabili pentru era digitală.”
(deși nu am găsit exact această formulare în sursele de pe web, spiritul este consecvent cu citatele sale publicate despre evoluția banilor programabili).
Deci, dacă te întrebi ce sunt criptomonedele în adâncul lor ideologic: nu sunt doar o monedă, ci o revoluție tehnologică și economică. Bitcoin este primul pas – bani programabili. Whitepaper‑ul lui Satoshi rămâne sursa sacră, iar motivația sa din criza 2008 ne arată scopul: un sistem mai transparent, mai predictibil și descentralizat.
O întrebare firească, mai ales dacă ai trecut de „ce sunt criptomonedele” și vrei să înțelegi cum se împart ele în funcție de rol, scop și tehnologie. Pentru cine deschide pentru prima oară CoinMarketCap, poate fi copleșitor: peste 10.000 de monede listate, fiecare cu propriul logo, whitepaper și promisiuni. Dar în esență, ce sunt criptomonedele? Un ecosistem divers, structurat în patru mari categorii de proiecte.
Hai să le luăm pe rând, cu exemple clare.
Bitcoin e începutul. Și, pentru mulți, și finalul: moneda supremă, cu cea mai mare capitalizare și cel mai puternic brand din întregul crypto-univers. A fost lansat în 2009 de Satoshi Nakamoto cu un scop clar: să creeze un sistem monetar descentralizat, rezistent la cenzură și independent de bănci centrale.
Ce-l face unic? Oferta limitată (21 de milioane de BTC vor exista vreodată), rețeaua extrem de sigură (Proof of Work cu mii de noduri) și poziționarea ca „aur digital”.
Pentru mine, Bitcoin a fost poarta de intrare. În 2018, după ce am citit whitepaper-ul, am cumpărat primii 0.01 BTC. Azi, îi țin ca pe un obiect de colecție – nu-i vând, nu-i mișc. Sunt dovada că ai fost acolo, devreme.
Ethereum a schimbat jocul. Nu s-a vrut un „Bitcoin mai rapid”, ci o platformă pentru contracte inteligente – adică bucăți de cod care rulează automat, fără nevoie de încredere între părți. Te-ai logat într-un joc play-to-earn? Ai făcut staking? Ai mintat un NFT? Ai folosit probabil un smart contract pe Ethereum (sau o rețea compatibilă).
Ce e revoluționar aici e că poți construi aplicații descentralizate (dApps), exact ca pe un internet paralel. E ca și cum ai avea un App Store fără Apple în mijloc.
Ethereum e un ecosistem în sine. Și, chiar dacă taxele de tranzacție (gas fees) pot fi dureroase, inovația pe care o aduce e indiscutabilă.
Ok, dar ce faci când piața e prea volatilă și nu vrei să „arzi” bani? Aici intervin stablecoins – criptomonede care imită valoarea unei monede fiat, de obicei dolarul american. Cele mai cunoscute sunt:
Eu personal folosesc stablecoins ca un fel de „parcare” temporară. Când vrei să ieși din riscul pieței, dar nu vrei să retragi în lei, USDT e o variantă rapidă. Atenție însă: nu toate stablecoin-urile sunt egale. Alege-le cu grijă.
Aici e jungla. Orice monedă care nu e BTC sau ETH intră în categoria altcoin. Asta include de toate: de la proiecte solide, precum:
până la monede meme precum Dogecoin sau Shiba Inu.
Pe lângă monedele de rețea, avem și tokenuri de utilitate, care oferă acces la un serviciu, un joc sau o platformă. De exemplu, $SAND e folosit în The Sandbox, iar $MATIC e motorul de scalare al rețelei Polygon.
Aici am pierdut și câștigat cel mai mult. Unele tokenuri s-au dus la zero (vezi LUNA), altele au crescut de 10 ori. Lecția? Nu toate criptomonedele sunt egale – iar hype-ul poate fi seducător, dar și periculos.
Dacă până acum ai înțeles ce sunt criptomonedele, probabil că te întrebi: „OK, dar merită să intru în lumea asta? Care-i câștigul, dar și unde mă pot arde?” E o întrebare sănătoasă – pentru că realitatea e cu două tăișuri.
Criptomonedele nu sunt nici miracol, nici catastrofă. Sunt unelte. Iar valoarea lor depinde de cum le folosești.
Hai să le analizăm pe bune:
Tot căutând să înțelegi ce sunt criptomonedele, una dintre întrebările cele mai comune e: „dar cum le iei, dacă nu le tipărește banca?” Iată principalele modalități:
Cel mai simplu mod: înregistrezi un cont pe un exchange (local sau global), faci KYC și trimiți lei (sau dolari). După confirmare, cumperi BTC, ETH, USDT și transferi în propriul portofel.
Proiecte noi distribuie tokenuri gratuit comunității – de exemplu pentru că ai folosit o platformă beta, ai interacționat cu un smart contract sau ai făcut reclamă. Sunt mici cadouri în crypto care pot crește în valoare dacă proiectul are succes.
Odată ce știi ce sunt criptomonedele și cum le obții, probabil te întrebi: unde poți să le pui în practică? Iată câteva scenarii:
Nu există cristalizări de profit 100% sigure. Folosirea criptomonedelor vine cu riscuri reale:
În fond, așa cum subliniază Charles Hoskinson (co-fondator Ethereum și Cardano), informația și educația sunt esențiale într-o lume descentralizată — doar astfel poți evita capcanele și să navighezi în siguranță.
Dacă întrebi 10 oameni ce cred despre viitorul criptomonedelor, probabil vei primi 10 răspunsuri complet diferite. Unii le văd ca revoluția care va înlocui băncile. Alții, ca un experiment periculos care va fi reglementat până la sufocare. Adevărul? E, ca de obicei, undeva la mijloc.
Ce e clar e că criptovalutele nu mai pot fi ignorate. Ele nu mai sunt doar o noutate tech, ci o forță care începe să modeleze arhitectura sistemului financiar global: de la modul în care trimiți bani în altă țară, până la felul în care guvernele își gândesc monedele naționale digitale (CBDC). Băncile centrale observă, reglementatorii analizează, iar companiile își adaptează deja modelele de business.
Haide să vedem cum arată această nouă hartă a banilor – și unde se poziționează criptomonedele în ea.
Băncile centrale din lume lucrează la lansarea monedelor digitale (CBDC – Central Bank Digital Currency). Spre deosebire de crypto, CBDC ar fi controlate de stat, cu reglementare strictă. Ele oferă predictibilitate, dar pierd libertatea descentralizării.
Tot mai multe bănci explorează integrarea crypto în oferta lor: custodie digitală, conversie crypto-fiat și colaborări cu exchange-uri. România nu e încă acolo, dar tendința e globală.
Regulamentul MiCA (Markets in Crypto-Assets), în discuție în UE, promite standarde unice la nivel european pentru protecția investitorilor, clasificarea tokenurilor și autorizarea serviciilor de crypto. Va defini viitorul statutului legal pentru criptovaluta.
Ai înțeles ce sunt criptomonedele, ți-au trezit interesul și simți că vrei să faci primii pași în lumea asta. Dar te întrebi: „De unde încep concret, fără să dau greș încă din prima?” Aici îți ofer un ghid simplu, pas cu pas, cu ce aș fi vrut să știu și eu când am început în 2017.
Primul pas este să-ți alegi un wallet, adică locul unde îți vei păstra criptomonedele. Ai două opțiuni:
Dacă nu vrei să complici lucrurile la început, poți porni cu un wallet de tip aplicație (ex: Trust Wallet). E gratuit, intuitiv și compatibil cu majoritatea rețelelor crypto.
Personal, folosesc o combinație: un cold wallet (Ledger) pentru sume mari și un hot wallet mobil pentru plăți rapide și testări de platforme noi.
Apoi, ai nevoie de crypto. Pentru asta:
Pentru început, nu e nevoie să „spargi banca”. Poți începe cu echivalentul a 100 lei. Ideea e să înveți practic, nu să pariezi. Tratează primii pași ca un curs intensiv de educație financiară modernă.
Aici se face diferența între un pasionat crypto și o victimă în devenire. Iată câteva reguli esențiale:
Un sfat personal: fă-ți backup la seed phrase pe hârtie și păstrează-l într-un loc sigur, dar accesibil. Nu în telefon, nu în e-mail. Asta te poate salva de la pierderi ireversibile.
Când am început să scriu acest articol, mi-am pus o întrebare simplă: dacă m-aș întoarce în timp și ar trebui să-mi explic mie însumi ce sunt criptomonedele, cum aș face-o fără jargon, fără iluzii și fără frică?
Așa a ieșit acest ghid. Nu e o pledoarie oarbă pentru Bitcoin. Nu e niciun avertisment alarmist împotriva crypto. E o privire echilibrată, aplicată și sinceră asupra unui fenomen care schimbă deja lumea — cu bune și cu rele.
Criptovalutele nu sunt o modă trecătoare și nici o soluție magică pentru îmbogățire. Sunt un nou limbaj financiar, care ne obligă să învățăm, să ne asumăm și, uneori, să greșim. Dar mai ales, să gândim cu mintea no
Criptomonedele sunt bani digitali, creați și gestionați fără o autoritate centrală, prin rețele descentralizate numite blockchain. Spre deosebire de leu, euro sau dolar, care sunt controlați de bănci centrale și pot fi tipăriți, criptomonedele au o ofertă limitată și un sistem matematic de validare a tranzacțiilor. Sunt transparenți, programabili și pot fi trimiși oriunde în lume fără intermediar.
Criptomonedele sunt legale în România, dar reglementate parțial. Poți cumpăra, vinde, deține și tranzacționa crypto, cu condiția să declari veniturile la ANAF și să plătești impozit. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) lucrează la supravegherea pieței, iar legislația europeană MiCA urmează să fie aplicabilă și în România.
O criptomonedă este, în același timp, activ digital, instrument de plată și tehnologie de registru distribuit. Bitcoin, de exemplu, este perceput ca aur digital (activ de tezaurizare), în timp ce Ethereum este infrastructură pentru aplicații descentralizate. Așadar, nu există un singur răspuns – criptomonedele sunt o combinație de toate cele trei.
Nu lăsa sume mari pe exchange-uri. Folosește un wallet sigur (preferabil cold wallet). Activează autentificarea în doi pași (2FA). Nu da niciodată cheia privată altcuiva. Ferește-te de scheme de tip „investiții garantate” sau promisiuni rapide. Educația e cel mai bun antivirus în crypto. Așa cum spunea Vitalik Buterin: „Educația este cea mai puternică formă de protecție într-un sistem descentralizat.”
Noi, pe Stiri-Crypto.ro, oferim actualizări zilnice pentru cele mai importante criptomonede, alături de analize clare, fără jargon.
Binance
eToro
Bybit
Binance
Sign in to your account